Rezumat
În acest eseu critic am încercat să subliniez modul în care receptarea operei lui Aldous Huxley a avut loc în perioada interbelică, el fiind unul dintre marii autori englezi din toate timpurile, devenind un model pentru romancieri ca Anton Holban sau Mircea Eliade, dar, de asemenea, a fost și un teren de cercetare pentru mai mulți eseiști, care i-au transformat literatura într-o țintă, rezultanta fiind o hermeneutică a operei lui Aldous Huxley. Intenția mea a fost să analizez, de asemenea, un eseu critic al lui N. Steinhardt, un bun cunoscător al filosofiei perene a lui Aldous Huxley, și să compar acest text cu întreaga sa operă eseistică.