Rezumat
În literatura română din Basarabia din anii ʼ60-ʼ80 ai secolului trecut, Petru Cărare ilustrează tipul scriitorului disident. În cel mai realizat volum Săgeți (1972), poetul se remarcă prin câteva epigrame subversive, motiv pentru care cartea a fost sustrasă din librării. Dintre temele favorite se evidențiază drama înstrăinării, destinul limbii române în spațiul dintre Prut și Nistru, existența umilă a omului mic. Toate acestea, în condițiile cenzurii politice, sunt exprimate inventiv, într-o formă indirectă, cu ambiguități contextuale și mult curaj pe vremea regimului totalitar.