Reprezentări ale străinului în imaginarul colectiv românesc

Rezumat

Articolul explorează complexitatea conceptului de străin analizat din perspectiva unor importanți filozofi ai limbajului teoreticieni și critici literari precum Martin Buber Franz Rosenzweig Hans Gadamer Karl Jaspers Martin Heidegger Emmanuel Levinas Mihail Bahtin Hermann Keyserling Ivana Markova ș a Autorii disting două tipuri fundamentale de reprezentare a străinului în literatură ca „EI” – privit prin prisma naționalității și etniei și ca „TU” – perceput ca ființă vie capabilă de trăiri și reflecții Studiul examinează de asemenea modul în care alteritatea este reflectată în mentalul colectiv adesea redusă la o fantasmă a maleficului generatoare de prejudecăți și clișee nejustificate Stereotipurile despre străini sunt analizate prin prisma a patru criterii de referință limba vestimentația spațiul toposul și confesiunea Partea aplicativă a cercetării se concentrează pe reprezentările străinului în proverbele românești văzute ca expresii ale prejudecăților și percepțiilor formate în contextul conviețuirii interetnice de a lungul timpului Sunt analizate imagini stereotipice asociate diferitelor naționalități și etnii – precum țigani turci evrei germani sau chiar români – din perspectivă sociologică și antropologică.