Rezumat
În acest articol, se prezintă felul în care romanele Un an în Paradis și Kinderland au fost receptate de critică dintr-o perspectivă tematică. Identitatea, memoria, înstrăinarea, copilăria sunt teme evidențiate în romanele analizate, contribuind la redarea unei lumi reale, credibile.
Proza Lilianei Corobca se definește prin lumile construite narativ, lumi care expun subiecte tabu, care ilustrează situații-limită, care susțin o identitate marginală.
Autoarea se remarcă în literatura română ca o voce distinctă, care surprinde prin temele alese, prin stilul scriiturii, prin lumile ficționale construite, care vin ca o completare a lumii reale cunoscute, fiind scriitoarea care caută evenimente reale pe care să le expună la nivel ficțional, context în care proza acesteia este rezultatul unui joc între ficțional și nonficțional. Autenticitatea scriiturii sale este susținută de ficționalizarea memoriei individuale sau colective, de nucleul tematic și de limbaj.