Rezumat
În lucrarea de faţă este examinat procesul de receptare a operei lui Ion Creangă în spaţiul est-slav prin mijlocirea a două modalităţi de interacţiune literară: traduce- rea artistică şi interpretarea critică. Cât priveşte traducerea ne-am axat pe procesul de selectare şi editare a textelor marelui clasic. Pentru a-i oferi cititorului o imagine cât mai cuprinzătoare a acestui proces, am ataşat comentariului nostru bibliografia traducerilor ruseşti şi ucrainene efectuate nu numai în Federaţia Rusă şi Ucraina, dar şi în Republica Moldova şi în România.
Materialele de ordin biobliografic şi cele de genul evaluărilor critice, care însoţesc ediţiile luate în discuţie, sunt tratate ca forme de receptare literară valorică. Considerentele sumare asupra actului de tălmăcire artistică şi examinarea detaliată a evaluărilor critice s-au soldat cu un şir de constatări şi concluzii, dintre care merită o menţiune aparte următoarele: o bună parte dintre interpretările ce însoţesc ediţiile ruseşti se referă la date biobibliografice, care, pe alocuri, denotă sociologism vulgar (apanaj al timpului), dar cititorul a beneficiat şi de meditaţii importante privind originalitatea, farmecul şi unicitatea operei crengiene; este regre- tabilă absenţa în zonele culturale cuprinse în vizor a unor studii monografice consacrate celui mai de seamă prozator român, precum şi stoparea procesului de receptare a operei nemuritoare a lui Ion Creangă în ultimele trei decenii.