Rezumat
Exprimarea în prezent a filiației în antroponimia românească, rezultând un nume de familie, se realizează prin derivarea numelui tatălui cu sufixul -escu (Ion Marinescu = Ion fiul lui Marin), prin numele mamei în cazul genitiv, cu articolul genitival aglutinat (Ion Amariei), prin numele personal al tatălui sau al mamei (Ana Dumitru, Ion Maria), care se alătură numelui personal al copilului.
Numele personale feminine au devenit nume de familie când rolul decisiv în familie a revenit mamei, copiii raportându-se la ea și nu la tată. Legea asupra numelui din 1895 a consacrat, în aceste cazuri, numele mamei ca nume de familie. În Anexă figurează 146 de nume de familie provenite de la nume personale feminine, reținute din Baza de date antroponimice a României (BDAR), cu frecvența mai mare de 100, exprimată pe regiuni și județe.