Rezumat
În acest articol este examinată poezia lui Andrei Ciurunga (1920-2002), pseudonimullui Robert Esenbraun, născut într-o familie de coloniști germani din sudul Basarabiei.Sub regimul comunist a fost condamnat în două rânduri (prima dată la patru ani, 1950-1954, a doua oară la 18 ani de închisoare – din 1958), a executat ceva mai mult de zeceani, nimerind sub amnistia din anul 1964. Memorabilă e poezia publicată după cădereacomunismului. Este o poezie „ruptă din inimă”, și-a identificat destinul cu poezia detențieidin toate pușcăriile şi coloniile din România (Gherla, Salcia, Jilava, Văcărești, Peninsula,Poarta Albă, canalul Dunăre-Marea Neagră). Versurile „de la Canal” se remarcă prininventarea unei noi forme fixe de poezie, decastihul. Acestea au fost compuse mental, aucirculat printre deținuți. Dezvăluie, retroactiv, o altă lume, o lume din infernul carceral.