Limba literară ca „limbă exemplară” în viziunea lui Eugeniu Coșeriu și Silviu Berejan

Rezumat

Acad. Mihai Cimpoi se referă, în prezentul articol, la studiile, interviurile șiluările de atitudine, adunate în volumul Itinerar sociolingvistic (Chișinău, 2007), în care Silviu Berejan menționează contribuția scriitorilor clasici și contemporani la dezvoltarealimbii literare române. Făcând distincție între limba vorbită și limba literară, în spiritulopiniilor expuse în lingvistică de la Ferdinand de Saussure până astăzi, acad. Berejana evidențiat mereu unitatea limbii române în întreg spațiul locuit de vorbitorii acesteia,inclusiv în Basarabia și în actuala Republică Moldova, unde s-a promovat, din considerentepolitice, neadevărul științific. Prin numeroase argumente documentare, prin referințefrecvente la cronicari, marii clasici și autori contemporani, printre care și cei basarabeni(Negruzzi, Stamati, Hasdeu, Stere, Mateevici, care au respectat normele literare comune),Silviu Berejan a demonstrat că denumirea corectă a limbii, chiar vorbită cu anumiteparticularități: dialectale, este româna. În mai multe dintre studiile sale a supus analizeisituația lingvistică din RSS Moldovenească și actuala Republică Moldova. A pledat pentrurecunoașterea și cultivarea a ceea ce Eugeniu Coșeriu, „regele lingvisticii”, a denumitlimba literară exemplară.